Aurora Banatului – Steierdorf

January 13, 2009

Poate fi destul de dificil să prezinţi prin intermediul cărţilor poştale o localitate atât de mică cum e Steierdorf (supranumită şi Aurora Banatului). Mai mult, poate părea o utopie să prezinţi o staţiune peste care s-a aşezat praful uitării şi al nepăsării contemporane, Sommerfrische (Adiere de Vară). Am să fac acest demers lăsând imaginile să vorbească mai mult decât cuvintele.

Situată în Munţii Banatului, cu o climat subalpin, înconjurată de păduri de brad şi alte conifere, zona este plină de animale sălbatice, atent monitorizate încă din secolul XIX, aşa cum se vede în această carte poştală de la sfârşitul secolului XIX

Situată în Munţii Banatului, cu un climat subalpin, înconjurată de păduri de brad, zona este plină de animale sălbatice, atent monitorizate încă din secolul XIX, aşa cum se vede în această carte poştală circultă în anul 1901

Istoria Steierdorfului începe odată cu sosirea primilor colonişti austrieci din Steiermark (24 iunie 1773 ) care au înfiinţat aşezarea Steierer-Dorf. Colonizarea lor a avut raţiuni economice, zona fiind depopulată ca urmare a stăpâniri despotice a otomanilor (1552 – 1717), conducerea austriacă dorind să repopuleze zona datorită bogăţiilor naturale: cărbune, lemn, întinse zone de păşunat.

Incă de la infiinţare colonia a avut case trainice şi mari, bine clădite şi uşor de încălţit datorită iernilor blânde şi abundenţei de lemn şi cărbune de bună calitate

Incă de la infiinţare, colonia a avut case trainice şi mari, bine clădite şi uşor de încălzit datorită iernilor blânde şi abundenţei de lemn şi cărbune de bună calitate

În 1786 a fost pusÎn 1786 a fost pusă piatra de temelia la biserica romano-catolică, clădită pe o mică colină ce-i permite să domine întreaga vale. Pe lângă ea şerpuieşte drumul ce leagă Oraviţa de Bozovici, drum construit în perioada 1846 - 1847.

În 1786 a fost pusă piatra de temelia la biserica romano-catolică, clădită pe o mică colină ce-i permite să domine întreaga vale. Pe lângă ea şerpuieşte drumul ce leagă Oraviţa de Bozovici, drum construit în perioada 1846 - 1847.

În scurt timp întreaga zonă avea să devină un punct de atracţie pentru întregul comitat şi chiar pentru restul imperiului. Oraviţa, prin construirea primul teatru de pe teritoriul actual al României, avea să devină un important centru cultural în care a activat şi Eminescu. Anina se va extinde şi ea, devenind o aşezare industrială înfloritoare încorporând Steierdorf sub numele Steierdorf-Anina (în germană şi română ), respectiv Stájerlakanina (în maghiară). Aici se va construi prima cale ferată montană din România ce va lega Anina de Oraviţa şi aceasta de Baziaş, cale ferată construită pentru transportul cărbunelui. Traseul este deosebit de pitoresc fiind parcurs anual de sute de turişti.

Calea ferata Oraviţa-Anina a fost prima cale ferată montană de pe teritoriul actual al României. Cu o lungime de 33,4 km, 14 tuneluri, 10 viaducte, având peste 2/3 din traseu taiat în munte, acest traseu a fost supranumit Semmeringul Banatului.

Între Maidan şi Lişava se află viaductul de pe Valea Jitinului ce are 7 deschideri şi o lungime totală de 130,8m. Deschiderea din mijloc a cestui viaduct are 31m şi o construcţie metalică cu o înălţime a stâlpilor de 37,18m, în timp ce deschiderile externe sunt boltite si curbate cu raza de curbura de 114m. Lucrările sunt impresionante ştiind că dinamita nu fusese inventată şi nici nu s-a lucrat (datorită terenului montan) cu macarale.

10 viaducte punctează calea ferată dintre Anina şi Oraviţa iar între Maidan şi Lişava se află viaductul de pe Valea Jitinului ce are 7 deschideri şi o lungime totală de 130,8m. Deschiderea din mijloc a cestui viaduct are 31m şi o construcţie metalică cu o înălţime a stâlpilor de 37,18m în timp ce deschiderile externe sunt boltite si curbate cu raza de curbura de 114m.

Viaduct aflat între Gârliste şi Anina în apropiere de Anina cu o lungime de 95,4m şi o înălţime de 31,6m, porţiunea din mijloc fiind executată din metal.

La 17 decembrie 1893 este înfiinţată Societatea pe acţiuni Sommerfrische (actuala colonie Sommerfrische) - staţiunea climaterică de la Steierdorf. Activitatea turistică propriu-zisă va debuta la 1 aprilie 1895. Pe lângă cele trei vile zona oferă privelişti deosebite precum şi un lac artificial de mari dimensiuni.

Sommerfrische - Adiere de Vară, o ministaţiune formată din trei vile mari având 67 camere, înconjurată de păduri de conifere, parcuri frumos îngrijite, aer puternic ozonat şi ferită de vânturi puternice. O staţiune propice odihnei şi relaxării recomandată bolnavilor de plămâni.

Parcurile ce înconjurau cele trei vile erau prielnice relaxării şi plimbărilor romantice. Imaginea datează de la începutul secolului XX şi există mai multe versiuni cu personaje diferite. Aceasta este versiunea originală.

Versiunea colorată a imaginii anterioare, în care au fost suprapuse mai multe personaje pentru a da viaţă locului. Se observă banca din dreapta şi spatele bătrânului colorat in verde. Versiunea datează din 1905.

Lacul de la Buhui a fost construit în 1904 prin bararea pârâului Buhui. Iniţial a fost construit un lac subteran în 1884 prin bararea pârâului chiar la ieşirea din peştera Buhui, ulterior s-a extins pentru a putea alimenta cu apă localitatea Anina. A fost primul lac artificial construit pe teritoriul actual al României.

Pe malul Lacului Buhui au fost amenajate casuţe de camping, locuri de relaxare, putându-se închiria bărci de agrement.

Voi încheie prin a-l cita pe domnul Inginer Ion Păsărică – “Frumuseţile naturale ale Banatului cu localităţile climatice-balneare şi cataractele Dunării”.

În general, se poate spune fără exagerare că în această regiune natura a fost foarte darnică, reunind aci toate elementele care pot da cea mai mare atracţiune unui peisaj. Pare că aci s’au împrăştiat din belşug toate frumuseţile naturale, pentru ca oamenii să se simtă ca şi într’un paradis. Se spune chiar, de către turişti renumiţi, că Aurora Banatului se aseamănă cu cele mai frumoase poziţii din lume, cum ar fi la Heliopolis, oraşul-grădină din deşertul Egiptului, situat la vreo 180 km departe de Luxor şi la Boche di Cattaro de pe coasta Dalmaţiei.”

Nu sunt posturi asemanatoare.

Scris de cartofil · Insemnare din: Cartofilie, Steierdorf

Comentarii

4 Raspunsuri la “Aurora Banatului – Steierdorf”

Alina on January 15th, 2009 3:34 pm

Un extraordinar articol! Am fost de mai multe ori in aceasta zone atat de frumos prezentata de dvs si cred ca multe lucruri frumoase se pot spune. Peisajele sunt foarte dragute si salbatice totodata. Am fost la Ochiul Beiului si la cascada Beusnita si apoi pe Nera si am ramas surprinsa de bogatia peisajului si de frumusetea locurilor. Este dragut din partea dvs sa publicati imagini atat de vechi si totusi atat de proaspete. Bravo!
Razvan Munteanu on January 16th, 2009 10:55 am

Am fost vara trecuta la Anina si am fost si la lacul Buhui. Era sa ne rupem masina pe acolo si “lacul” e cam secat! Anina e curata si ingrijita dar cred ca e plictiseala generala acolo.
Cristian Badoiu on April 5th, 2009 9:12 pm

Buna ziua,

acum doi ani, prin martie 2007 adica, am facut o excursie dedicata efectiv gasirii ramasitelor mini-statiunii Sommerfrische. Ceea ce am gasit m-a cutremurat: niste ruine pe care se mai vedea luxul de odinioara (nu chiar asa de mult in urma, mai putin de 100 de ani…), gunoaie, moloz, dezinteres, ignoranta.

Din cate stiu eu, in nebunia de la sfarsitul primului razboi mondial, prin 1918, a aparut un fel de “rebeliune a plebei” in care au fost distruse mini-statiunile asemanatoare existente la Oravita (stabilimentele pt cure Kneipp de langa Lacul Mare si la cascada de sub Marilla) si de la Sasca Montana (pe Valea Morilor / Mühlental).

In fine… lacul Buhui e departe de Sommerfrische. Sommerfrische se afla la capatul de sus al Vaii Bucuriei (Freudenthal… care a fost denumita oficial asa tocmai pentru a contrazice denumirea incetatenita printre localnici: “Valea Plangerii” / Jammertal). Mai degraba Sommerfrische era legata de sanatoriul de lux de la Marilla, care nu se afla prea departe (azi o jalnica ruina si el… dar cladirea principala, de generatie mai noua, inca mai sta in picioare).

Si, din cate stiu, in anii 1930 s-a incercat o revigorare la Sommerfrische, si cred ca noua denumire, “neaosa” era acum Aurora Banatului (dar s-ar putea sa fie vorba de doua locuri diferite din Anina, desi nu cred sa ma insel).

Bine-nteles ca exista zeci de palavragisti prin Caras-Severin (CJ, primari etc.) care cred ca turismul va fi binecuvantarea economica a judetului… dar ei uita (sau nu au stiut niciodata, poate…) ca exemple de turism functional, cu traditie si eficient au existat in zona inca din vremea mult-hulitei stapaniri habsburgice.

Astazi te mananca lupii pe acolo… nu glumesc (decat 50%), am vorbit cu localnici care au stule de vite sau oi si care au spus ca lupii sunt intr-adevar prezenti. Dar ursi nu exista

Toate cele bune si mult succes, si va multumim ca ati re-descoperit o farama din trecutul ignorat al Banatului!
Cine crezi ca sunt ? on May 5th, 2010 8:08 pm

si parere ai de anii 60 65 cum reparai in mina utilajele si cum ai uitat multe dupa ce ai sarit gardul mai ortase misule a lui crainiceanu copil