Vizitând parcurile şi galeriile am gasit următoarea serie de cărţi poştale dedicate râului Mureş într-o acţiune foarte frumoasă numită “Faţă de Mureş” Citez de pe site-ul iniţiativei:

Conceptul “Fata de Mures” relationeaza comunitatile umane fata de Mures si promoveaza o noua fata a Muresului. De la izvor pâna la varsare.
In România râul Mures parcurge 11 orase si 4 rezervatii naturale. Sa ne întoarcem fata spre Mures. Sa luam o atitudine, sa avem o pozitie fata de apa, ca sursa naturala de energie, purificare, recreere. Sa cream o noua identitate, o noua centralitate.

[View with PicLens]

Eu am puţine litografii cu Timişora. Cele mai frumoase le-am grupat mai jos.

[View with PicLens]

• Basarabie… Basarabie… Dorul meu de dincolo de Prut!
• Sa nu uitam nici “Dulcea Bucovina de Nord”…

[View with PicLens]

Vezi şi colecţia Romrail de pe Oldpostcards.ro: Feroviare – Gări din România.

De data aceasta vă prezint o carte poştală a unei localităţi mai mici, Teiuş din judeţul Alba, venită la pachet cu volumul “Teiuşul de odinioară“. Autorul acestei lucrări este domnul Cristian Florin Bota care a dezvoltat şi un site de prezentare: www.teiusuldeodinioara.ro

Teiusul de odinioara

Teiusul de odinioara - verso

CD-ul conţine peste 500 de imagini: cărţi poştale, fotografii de epocă sau fotografii moderne şi multe documente interesante. Toate acestea se regăsesc şi în volumul omonim, un volum color de o calitate grafică excelentă.

Teiusul de odinioara - coperta

Prezentarea Teiuşului se desfăşoară pe mai multe capitole:

• Scurt istoric
• Teiuşul până la Primul Război Mondial
• Teiuşul interbelic
• Teiuşul în perioada comunistă
• Teiuşul după 1989

Întreg volumul este scris în limbile: română, engleză, franceză, germană, olandeză şi maghiară.

Album foto:

[View with PicLens]

PS există totuşi şi un defect pe care nu pot sa mă fac că nu-l observ. Cartea poştală nu are CD-ul prins într-o folie de protecţie aşa cum sunt cele editate de Banat Media şi în plus cartonul pe care se află este de slabă calitate.

În fapt, cred ca singură Catedrala “Sagrada Família” ar putea constitui o temă generoasă. Răsfoind Delcampe am găsit cărţi poştale uimitoare din diferite stadii de construcţie a catedralei, interioare, detalii, litografii, albume foto moderne sau din perioada interbelică un adevărat fenomen cartofil.

În album am pus cîteva cărţi poştale din colecţia proprie şi câteva de pe Delcampe, una cu Camp Nou şi restul cu impresionantele lucrări ale arhitectului Gaudi.

[View with PicLens]

Arta religioasă din Banat

Pictura bănăţeană interbelică

Pictura banăţeană interbelică - verso

Cărţile poştale multimedia sunt excelente materiale de suport publicitar. CD-urile sau DVS-urile încorporate pot conţine prezentări multimedia complexe, prezentări de lucrări, texte publicitare, materiale audio sau video. Totodată ele sunt nişte obiecte practice, poşta română ca şi oricare altă poştă din Europa acceptă această carte poştală cu timbrul obişnuit unui plic sau ilustrate poştale. Prin urmare e un mijloc excelent de marketing pentru promovare.

Din discuţia cu domnul Emil Banciu am reţinut următoarele: tehnologia folosită este germană produsele fiind de o calitate excelentă (confirm acest aspect), diskurile folosite pot fi CD-uri sau DVD-uri, folia ce acoperă diskurile este detaşabilă şi se poate repune la loc după fiecare vizionare. Costurile sunt cam de 3 euro / bucată la un tiraj de 500 bucăţi. Tirajul ideal este de 5000 de bucăţi cu un cost de 1 euro / bucată. În aceste costuri nu intră şi creare conţinutului.

Personal am serioase îndoieli că materialele culturale se pot vinde la noi şi din acest motiv cred că aceste cărţi poştale se pretează mult mai bine ca suport publicitar pentru companiile ce vor să folosească un suport tradiţional (cartea poştală) împreună cu un suport modern (CD-ul sau DVD-ul).

O altă industrie ce ar putea folosi acest mijloc de publicitate ar fi industria de divertisment şi muzicală. Cum ar fi lansarea unui album Voltaj sau Hi-Q publicitat prin cărţi poştale multimedia care să conţine o piesă, secvenţe video, interviuri etc.? Fain nu!?

Cartea poştală are cîteva particularităţi. În primul rând este nedivizată (undivided back) – de altfel este circulată în 1903 – apoi este circulată pe relaţia Timişoara – Fehertemplom (Serbia şi Muntenegru) cândva parte din Banat.

Cartea poştală ne prezintă Teatrul Naţional Timişoara văzut pe sub bolta Porţii Petrovaradin numită şi Poarta Belgradului sau mai popular Poarta Iosefină deoarece ducea la Cartierul Iosefin. Poarta, parte a cetăţii moderne a Timişoarei, a fost dărâmată începând cu 1903 o dată cu începerea lucrărilor de modernizare şi de industrializare a oraşului.

Stema din colţul stânga-sus a fost tipărită pe o altă hârtie şi lipită ulterior pe cartea poştală. Din nefericire nu ştiu exact ce stemă e, orice informaţie va fi binevenită. (sigur, se văd simbolurile heraldice specifice Timişoarei: turnul de apă – ca simbol a progresului tehnic introdus încă din 1781, cetatea de tip Vauban cu luna care apune şi soarele care răsare, dar mai mult nu ştiu să interpretez).

Teatrul National Timisoara, cu stema veche a timisoarei

Am adaugat la cele trei poze cu ofiteri germani mai multe ilustrate din anii 1941-1942 din Timisoara, cenzurate, unele scrise de soldati romani.

[View with PicLens]

Anii in care au fost facute aceste imagini au fost ani tulburi pentru intreaga tara, in Timisoara, ca peste tot, au fost revolte, manifestatii, lupte, evreii au fost prigoniti etc. Mai jos un fragment dintr-un articol din Agenda nr. 3/19 ianuarie 2008 de dl. Vali Corduneanu.

~~~~~~~~~~~~

Vestea Dictatului de la Viena (30 august 1940), prin care României i se răpea nordul Transilvaniei, îi determină pe timisorenii adunaŃi în jurul Lupei Capitolina, darul Romei din 1926, să îsi manifeste durerea si revolta faŃă de cei care ne-au trădat; a urmat o mare manifestaţie antinazistă (cca 10 000 de participanţi), prilejuită de sosirea în oras a generalului Adolf Hühnlein, reichsleiter, soldată cu spargerea consulatelor Germaniei si Italiei (Piaţa Libertăţii) – armata trimisă să supravegheze manifestaţia s-a solidarizat cu protestatarii (3 septembrie 1940).

În 5 septembrie 1940 vor sosi primii refugiaţi din Ardealul de Nord. Va urma primul tren cu ţărani refugiaţi din
Cadrilater (15 septembrie 1940). Primul transport de răniţi de pe frontul de răsărit va ajunge în Timisoara în 7 septembrie 1941.

Sunt consemnate măsurile privative luate în perioada ultimei conflagraţii mondiale:

- introducerea consumului obligatoriu de mămăligă în a doua zi a săptămânii (13 aprilie 1941);
- săptămânal, două zile de consum de mămăligă si două zile fără dulciuri (3 mai 1941);
-se introduc cartelele oficiale pentru aprovizionarea cu alimente de strictă necesitate (11 septembrie 1941);
- pâinea, zahărul si uleiul se distribuie numai pe bază de cartelă eliberată de Primărie, raţia zilnică – 300 grame pâine (două zile obligatoriu mămăligă), iar pentru evrei – 150 grame (19 ianuarie 1942).

Victimă a represiunii este populaţia de origine evreiască:

- din Baroul Timisoara sunt exclusi si le interzice dreptul de a profesa unui număr de 120 avocaţi evrei din oras si a altor 8 din judeţ (9 februarie 1941);
- interzicerea folosirii aparatelor de radio, pe motivul recepţionării si colportării stirilor contra intereselor ţării – s-au strâns 1 500 de receptoare (7 mai 1941);
- generalul I. Popescu transmite Ordinul nr. 8 368 prin care evreii erau obligaţi să poarte pe piept Steaua lui David, actul fiind anulat de maresalul Ion Antonescu printr-o telegramă fulger, în care se preciza “Evreii nu vor
purta niciun semn distinctiv” (3 septembrie 1941);
- evreii sunt obligaţi să presteze muncă obligatorie de folos obstesc, fiind pusi să repare sosele, să cureţe străzi si câmpuri, să scoată piatră din cariere (8 ianuarie 1942);
- cărţile scriitorilor evrei sunt interzise de la comercializare în judeţ (6 noiembrie 1942);
- prin Ordonanţa nr. 8, semnată de primarul si secretarul general al Primăriei, se specifică “Evreii au voie în pieţe numai după ora 10 dimineaţa” (6 aprilie 1943);
- se retrag brevetele de meserie ale patronilor evrei din Timisoara (31 martie 1944) etc.

~~~~~~~~~~~~