Üdvözlet Stájerlakról

Dacă în prima imagine accentul cade pe masivitatea muntelui, lucrătorii la drum (sau silvici?) fiind destul de şterşi, în a doua imagine ne este prezentată o frumoasă gospodărie specifică zonei, oamnii fiind în prim plan.

Üdvözlet Stájerlakról - detaliu

În prim plan se află casa mare în care locuia familia cu târnaţul obligatoriu pe care se observa o femeie şi un căruţ pentru copil mic. In dreptul uşii se află o pereche îmbracată în negru, probabil bunicii. In aceeaşi curte cu casa mare se afla şi acareturile gospodariei.

In afara curţii, frumos îngradită cu un gard de lemn, se văd lucrătorii silvici. După îmbrăcăminte români, cei din stanga având clopuri de ciobani. In prim plan doar în vestă şi cămaşă albă, îmbracat orăşăneşte, se află stăpânul gospodariei.

Este ca o frescă a sfârşitului de secol XIX a Banatului Montan în alb şi negru.

Cartea postala este circulata in cadrul CFR (de la un lucrator din Steierdorf catre un impegat din Bucuresti). Stare perfecta. Are un motto scris cu stiloul foarte sugestiv: “Natura povesteste”.

Steierdorf

Situată în Munţii Banatului, cu un climat subalpin, înconjurată de păduri de brad, zona este plină de animale sălbatice, atent monitorizate încă din secolul XIX, aşa cum se vede în această carte poştală circultă în anul 1901

Istoria Steierdorfului începe odată cu sosirea primilor colonişti austrieci din Steiermark (24 iunie 1773 ) care au înfiinţat aşezarea Steierer-Dorf. Colonizarea lor a avut raţiuni economice, zona fiind depopulată ca urmare a stăpâniri despotice a otomanilor (1552 – 1717), conducerea austriacă dorind să repopuleze zona datorită bogăţiilor naturale: cărbune, lemn, întinse zone de păşunat.

Incă de la infiinţare, colonia a avut case trainice şi mari, bine clădite şi uşor de încălzit datorită iernilor blânde şi abundenţei de lemn şi cărbune de bună calitate

În 1786 a fost pusă piatra de temelia la biserica romano-catolică, clădită pe o mică colină ce-i permite să domine întreaga vale. Pe lângă ea şerpuieşte drumul ce leagă Oraviţa de Bozovici, drum construit în perioada 1846 - 1847.

În scurt timp întreaga zonă avea să devină un punct de atracţie pentru întregul comitat şi chiar pentru restul imperiului. Oraviţa, prin construirea primul teatru de pe teritoriul actual al României, avea să devină un important centru cultural în care a activat şi Eminescu. Anina se va extinde şi ea, devenind o aşezare industrială înfloritoare încorporând Steierdorf sub numele Steierdorf-Anina (în germană şi română ), respectiv Stájerlakanina (în maghiară). Aici se va construi prima cale ferată montană din România ce va lega Anina de Oraviţa şi aceasta de Baziaş, cale ferată construită pentru transportul cărbunelui. Traseul este deosebit de pitoresc fiind parcurs anual de sute de turişti.

Calea ferata Oraviţa-Anina a fost prima cale ferată montană de pe teritoriul actual al României. Cu o lungime de 33,4 km, 14 tuneluri, 10 viaducte, având peste 2/3 din traseu taiat în munte, acest traseu a fost supranumit Semmeringul Banatului.

Între Maidan şi Lişava se află viaductul de pe Valea Jitinului ce are 7 deschideri şi o lungime totală de 130,8m. Deschiderea din mijloc a cestui viaduct are 31m şi o construcţie metalică cu o înălţime a stâlpilor de 37,18m, în timp ce deschiderile externe sunt boltite si curbate cu raza de curbura de 114m. Lucrările sunt impresionante ştiind că dinamita nu fusese inventată şi nici nu s-a lucrat (datorită terenului montan) cu macarale.

Viaduct aflat între Gârliste şi Anina în apropiere de Anina cu o lungime de 95,4m şi o înălţime de 31,6m, porţiunea din mijloc fiind executată din metal.

La 17 decembrie 1893 este înfiinţată Societatea pe acţiuni Sommerfrische (actuala colonie Sommerfrische) - staţiunea climaterică de la Steierdorf. Activitatea turistică propriu-zisă va debuta la 1 aprilie 1895. Pe lângă cele trei vile zona oferă privelişti deosebite precum şi un lac artificial de mari dimensiuni.

Sommerfrische - Adiere de Vară, o ministaţiune formată din trei vile mari având 67 camere, înconjurată de păduri de conifere, parcuri frumos îngrijite, aer puternic ozonat şi ferită de vânturi puternice. O staţiune propice odihnei şi relaxării recomandată bolnavilor de plămâni.

Parcurile ce înconjurau cele trei vile erau prielnice relaxării şi plimbărilor romantice. Imaginea datează de la începutul secolului XX şi există mai multe versiuni cu personaje diferite. Aceasta este versiunea originală.

Versiunea colorată a imaginii anterioare, în care au fost suprapuse mai multe personaje pentru a da viaţă locului. Se observă banca din dreapta şi spatele bătrânului colorat in verde. Versiunea datează din 1905.

Lacul de la Buhui a fost construit în 1904 prin bararea pârâului Buhui. Iniţial a fost construit un lac subteran în 1884 prin bararea pârâului chiar la ieşirea din peştera Buhui, ulterior s-a extins pentru a putea alimenta cu apă localitatea Anina. A fost primul lac artificial construit pe teritoriul actual al României.

Pe malul Lacului Buhui au fost amenajate casuţe de camping, locuri de relaxare, putându-se închiria bărci de agrement.

Voi încheie prin a-l cita pe domnul Inginer Ion Păsărică – “Frumuseţile naturale ale Banatului cu localităţile climatice-balneare şi cataractele Dunării”.

În general, se poate spune fără exagerare că în această regiune natura a fost foarte darnică, reunind aci toate elementele care pot da cea mai mare atracţiune unui peisaj. Pare că aci s’au împrăştiat din belşug toate frumuseţile naturale, pentru ca oamenii să se simtă ca şi într’un paradis. Se spune chiar, de către turişti renumiţi, că Aurora Banatului se aseamănă cu cele mai frumoase poziţii din lume, cum ar fi la Heliopolis, oraşul-grădină din deşertul Egiptului, situat la vreo 180 km departe de Luxor şi la Boche di Cattaro de pe coasta Dalmaţiei.”

Mai jos doua carti posatel din Steierdorf de tip foto. In prima avem o carare catre Lacul Buhui cu un mic canton pe margine (sau paza?). In a doua avem o fotografie de ansamblu a Steierdorf-ului. Ambele foto sunt in stare bune, frumoase si clare, necirculate din pacate ceea ce ma face doar sa presupun ca ar fi fost facute in anii 30 a secolului XX. Presupun asta deoarece mai am cateva piese circulate in anii 30 iar hartie are aceeasi textura, chiar daca nu este specificat in mod clar tipul ei (Agfa in unele).

Anina-Steierdorf o zona de care sunt legate amintirile mele din copilarie. O zona superba, cu munti, paduri, pesteri, rauri, cascade si oameni faini. Acest movie prezinta o parte din colectia mea de carti postale vechi. Nu e chiar ceea ce as fi dorit, dar nici nu am foarte multe carti postale vechi. Din pacate.

Sper insa sa va placa si sa apreciati istoria locului, o istorie presarata din urcusuri si coborasuri, o istorie ce se invarte in jurul carbunelui si a vietii aspre de miner. Anina-Steierdorf poate redeveni o zona bogata prin turism si prin conservarea naturii.