Eu am puţine litografii cu Timişora. Cele mai frumoase le-am grupat mai jos.

[View with PicLens]

Cartea poştală are cîteva particularităţi. În primul rând este nedivizată (undivided back) – de altfel este circulată în 1903 – apoi este circulată pe relaţia Timişoara – Fehertemplom (Serbia şi Muntenegru) cândva parte din Banat.

Cartea poştală ne prezintă Teatrul Naţional Timişoara văzut pe sub bolta Porţii Petrovaradin numită şi Poarta Belgradului sau mai popular Poarta Iosefină deoarece ducea la Cartierul Iosefin. Poarta, parte a cetăţii moderne a Timişoarei, a fost dărâmată începând cu 1903 o dată cu începerea lucrărilor de modernizare şi de industrializare a oraşului.

Stema din colţul stânga-sus a fost tipărită pe o altă hârtie şi lipită ulterior pe cartea poştală. Din nefericire nu ştiu exact ce stemă e, orice informaţie va fi binevenită. (sigur, se văd simbolurile heraldice specifice Timişoarei: turnul de apă – ca simbol a progresului tehnic introdus încă din 1781, cetatea de tip Vauban cu luna care apune şi soarele care răsare, dar mai mult nu ştiu să interpretez).

Teatrul National Timisoara, cu stema veche a timisoarei

Am adaugat la cele trei poze cu ofiteri germani mai multe ilustrate din anii 1941-1942 din Timisoara, cenzurate, unele scrise de soldati romani.

[View with PicLens]

Anii in care au fost facute aceste imagini au fost ani tulburi pentru intreaga tara, in Timisoara, ca peste tot, au fost revolte, manifestatii, lupte, evreii au fost prigoniti etc. Mai jos un fragment dintr-un articol din Agenda nr. 3/19 ianuarie 2008 de dl. Vali Corduneanu.

~~~~~~~~~~~~

Vestea Dictatului de la Viena (30 august 1940), prin care României i se răpea nordul Transilvaniei, îi determină pe timisorenii adunaŃi în jurul Lupei Capitolina, darul Romei din 1926, să îsi manifeste durerea si revolta faŃă de cei care ne-au trădat; a urmat o mare manifestaţie antinazistă (cca 10 000 de participanţi), prilejuită de sosirea în oras a generalului Adolf Hühnlein, reichsleiter, soldată cu spargerea consulatelor Germaniei si Italiei (Piaţa Libertăţii) – armata trimisă să supravegheze manifestaţia s-a solidarizat cu protestatarii (3 septembrie 1940).

În 5 septembrie 1940 vor sosi primii refugiaţi din Ardealul de Nord. Va urma primul tren cu ţărani refugiaţi din
Cadrilater (15 septembrie 1940). Primul transport de răniţi de pe frontul de răsărit va ajunge în Timisoara în 7 septembrie 1941.

Sunt consemnate măsurile privative luate în perioada ultimei conflagraţii mondiale:

- introducerea consumului obligatoriu de mămăligă în a doua zi a săptămânii (13 aprilie 1941);
- săptămânal, două zile de consum de mămăligă si două zile fără dulciuri (3 mai 1941);
-se introduc cartelele oficiale pentru aprovizionarea cu alimente de strictă necesitate (11 septembrie 1941);
- pâinea, zahărul si uleiul se distribuie numai pe bază de cartelă eliberată de Primărie, raţia zilnică – 300 grame pâine (două zile obligatoriu mămăligă), iar pentru evrei – 150 grame (19 ianuarie 1942).

Victimă a represiunii este populaţia de origine evreiască:

- din Baroul Timisoara sunt exclusi si le interzice dreptul de a profesa unui număr de 120 avocaţi evrei din oras si a altor 8 din judeţ (9 februarie 1941);
- interzicerea folosirii aparatelor de radio, pe motivul recepţionării si colportării stirilor contra intereselor ţării – s-au strâns 1 500 de receptoare (7 mai 1941);
- generalul I. Popescu transmite Ordinul nr. 8 368 prin care evreii erau obligaţi să poarte pe piept Steaua lui David, actul fiind anulat de maresalul Ion Antonescu printr-o telegramă fulger, în care se preciza “Evreii nu vor
purta niciun semn distinctiv” (3 septembrie 1941);
- evreii sunt obligaţi să presteze muncă obligatorie de folos obstesc, fiind pusi să repare sosele, să cureţe străzi si câmpuri, să scoată piatră din cariere (8 ianuarie 1942);
- cărţile scriitorilor evrei sunt interzise de la comercializare în judeţ (6 noiembrie 1942);
- prin Ordonanţa nr. 8, semnată de primarul si secretarul general al Primăriei, se specifică “Evreii au voie în pieţe numai după ora 10 dimineaţa” (6 aprilie 1943);
- se retrag brevetele de meserie ale patronilor evrei din Timisoara (31 martie 1944) etc.

~~~~~~~~~~~~

Sfântul Gheorghe

Piaţa Sfântul Gheorghe din Timişoara se află la intersecţia străzilor 9 Mai, General Praporgescu, Enrico Carusso şi Proclamaţia de la Timişoara. Este bine cunoscută timişorenilor prin statuia Sfântului Gheorghe ce răpune balaurul, statuie ridicată în cadrul Complexului “Memorialul Revoluţiei – Decembrie 1989″, operă semnată de Silvia Radu şi pentru ultimii anticari de pe străzile Timişoarei.

Până în anul 1914 lângă actuala piață se găsea cea mai mare catedrală catolică din Timișoara cu hramul Sfântul Gheorghe (Sf. George) de la care își și trage numele. Biserica a fost construită înaintea ocupației otomane (este atestată începând cu anul 1323) pe timpul cărora (în 1552 ) biserica este transformată de turci în moschee, în Marea Moschee. Așa va rămâne până la recucerirea cetăţii de către armatele creştine când biserica devine prima pe care se ridică crucea. Biserica va fi demolată în 1914 pentru a face loc modernizării cetăţii.

Tot lângă piaţă, înspre Bega, acolo unde acum se află Parcul Civic se găsea până în anul 1961-1965 când a fost complet demolată, ”Cazarma Ardeleană” zisă şi ”Cazarma Transilvania” ce cu o lungime de 483 de metri era cea mai lungă clădire din Europa acelor vremuri. Doar Palatul Dicasterial depăsea în înălţime imensa construcţie. Construcţia clădirii a fost cerută de Contelui Florimund de Mercy, guvernatorul Banatului, şi a început în anul 1719 (nu departe de piaţă se află casa Contelui de Mercy încă funcţională). Cazarma avea înspre actuala piaţă un imens turn de observaţie ce arată în poze ca o turlă de biserică.

Piaţa a purtat diverse nume din care amintesc: Szt. Gyorgy Ter, I.C. Bratianu şi, în epoca comunistă, Piaţa Vasile Roaită. Merită amintite și alte evenimente legate de această piaţă:

- în 1739 în faţa biserici Sf. Gheorghe se construieşte o cişmea cu apă ce făcea parte din primele sisteme de alimentare constantă cu apă potabilă a locuitorilor cetăţii;
- primul tramvai cu cai făcea legătura între Cartierul Iosefin şi Cetate avea punctul terminus în actuala piaţă;
- în 1846 se înfiinţează “Prima Casă de Păstrare” ce îşi avea sediul într-o clădire din Piaţa Sf. Gheorghe.

Piaţa Sfântul Gheorghe la începutul secolului XX, se observă în plan secundar Cazarma Ardeleană cu turnul de observaţie. Cazarma a fost demolată complet între anii 1961-1965 pentru a elibera terenul în vederea construirii unui nou centru civic. Acest centru nu a mai fost construint rămând în locul cazarmei actualul Parc Civic.

Cazarma Ardeleană (Cazarma Transilvania) cu turnul de observaţie. Cazarma a fost construită în anul 1719 de către Contele Florimund de Mercy şi avea o lungime de 483 metri. Din Turnul de Observaţie se putea vedea toată Timişoara şi peste zidirurile ei.

Piaţa Sf. Gheorghe într-o zi de la sfârşitul secolului XIX.

O vedere mai modernă asupra pieţei din anii '30 ai secolului XX. În plan îndepărtat-dreapta este Palatul de Economii numit şi "Prima Casă de Păstrare", actualmente Banca BCR. În plan mai apropiat este Palatul Bănăţean unde îşi avea sediul Consulatul Englez.

Palatul Bănăţean.

Bibliografie:
1. Timișoara. Monografie Istorică, Dr. Nicolae Ilieșiu, Editura Planetarium, Timișoara 2003
2. Monitorul Primăriei, Nr. 31, Iunie 2005, Curiozități timișorene, Octavian Leșcu
3. Monitorul Primăriei, Nr. 22, Septembrie 2004, Curiozități timișorene, Octavian Leșcu
4. Timpolis, Apa Timisoarei – de la conducte de lemn la pompe hidraulice, Ofelia Herghelegiu
5. Timpolis, Timisoara – de la cetate militara la oras industrial, Ofelia Herghelegiu
6. Timpolis, Oase de rinocer paros si morminte de calaret avar, in ”subsolul” orasului de pe Bega, Sorin Olaru
7. ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XV, 2007, MARIA MÎŢU, Restaurarea şi conservarea tezaurului monetar descoperit la Timişoara- str. 9 Mai în anul 2006

Pana atunci sa le admiram:

1. Timişoara de altădată ~ Alt Temeswar ~ Old Timisoara cu subtitlul: Cărţi poştale vechi – Alte Postkarten – Old Postcards

Timisoara de altadata - Alt Temeswar - Old Timisoara

Conţine 200 de cărţi poştale vechi digitalizate şi prezentate pe CD. Câteva secvenţe de pe CD mai jos:

Meniul CD-ului de prezentare

Harta de alegere a cartilor postale dorite

Teatrul National

2. Muzeul de Artă Timişoara, conţine o serie de prezentări multimedia sub forma unui tur virtual prin încăperile muzeului.

Muzeul de Arta Timisoara

3. Muzeul Satului Bănăţean, proiect realizat în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş şi cu Muzeul de Artă Timişoara – din ciclul “Istoria artei, culturii si traditiilor timisene”. Contine mai multe prezentări ale unor case bănăţene.

Muzeul Satului Banatean

4. Biserici istorice din Timişoara – din ciclul “Istoria artei, culturii si traditiilor timisene” conţine: descriere, istoric si imagini panoramice de 360° din interiorul catorva biserici timisorene: Catedrala Ortodoxă Română, Domul Romano-Catolic din Piaţa Unirii, Biserica “Sfântul Ilie”, Biserica Parohiala “Sfânta Fecioară Maria” cunoscută sub numele de Catedrala “Milenium” şi Biserica Episcopală Sârbă din Piaţa Unirii.

Biserici istorice din Timisoara

5. Timişoara – prezentare oficiala a orasului in 7 limbi cu material multimedia si un tur virtual panoramic. CD realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Timişoara.

Timisoara

Timisoara, meniul CD-ului

Timisoara, harta de selectie a panoramicelor

Timisoara, fotografie moderna

Pe langa aceste carti postale Banat Media editează si Cd-uri turistice cu panorame numite CD PanoramaCard.

Timisoara 360 Virtual Tour

Fabrica fost înfiinţată la data de 29 februarie 1872 începând cu coliţe încrustate şi poliţe, apoi timbre fiscale şi mărci poştale din ce în ce mai complexe şi de mai bună calitate. Din 1873 fabrica tipăreşte cărţi poştale interne şi din 1874 cărţi poştale externe.  Mai multe informaţii pe site-ul Fabricii de Timbre Bucureşti.

Timişoara-România eclipsa de soare din 11 August 1999. Catedrala Ortodoxă.

Timişoara-România eclipsa de soare din 11 August 1999. Piaţa Operei.

Verso - Tipărit la Fabrica de Timbre Bucureşti

Catedrala Ortodixa Romana din Timisoara

Catedrala Ortodoxa Romana din Timisoara

După unirea Banatului Românesc cu România, eveniment petrecut la 28 iulie 1919, românii ortodocşi cer ridicarea unei biserici în Cetate, biserică necesară şi dorită de mult timp. Aici voi face o mică digresiune amintind că în anii 1761, 1762 o mare parte din mănăstirile şi schiturile ortodoxe române din Transilvania şi Banat au fost distruse cu tunurile de armata austriacă sub comanda generalului Nicolaei Adolf Bukow la ordinul împărătesei Austriei, Maria Tereza. Tot de pe atunci românii nu mai avea dreptul să-şi construiască biserici în oraşe. Practic s-a încercat o catolicizare a creştinilor români, metoda aleasă e de ev mediu şi nu prea a dat rezultate. Oricum, în opinia mea, rămâne o pată de neşters pe istoria Austriei, un eveniment de o barbarie greu de înţeles chiar şi pentru acele vremuri.

Revenind, pe 20 decembrie 1936 într-o festivitate impresionantă a fost pusă piatra de temelie a viitoarei catedrale. Sfinţirea ei a a vut loc pe 23 august 1938, lucrările de construcţie s-au finalizat în 1940, apoi în 1946 afost inaugurată în prezenţa Majestăţii Sale Regele Mihai iar în 1956 au fost finalizate şi picturile exterioare (întârziere datorată celui de-al doilea război mondial). Tot în 1956 vor fi aduse moaştele Sfântului Iosif Cel Nou de la Partoş ocrotitorul Banatului (nu doar al ortodocşilor români din Banat) fost episcop ortodox de Timişoara (1651 – 1655), venit de la Muntele Athos şi retras apoi la mănăstirea de la Partoş.

Arhitectural, Catedrala impresionează. Arhitectul Ion Traianescu din Bucureşti, un apreciat arhitect al vremii, a ales să proiecteze o catedrală deosebită, chiar neobişnuită pentru Banat. Arhitectura are influenţe modoveneşti şi bizantine vizibile, exteriorul este din cărămidă aparentă roşie şi galbenă punctată cu discuri smălţuite şi cu firide elegante iar acoperişul străluceşte în soare fiind realizat din ţigle smălţuite de Jimbolia în culorile: roşu, galben şi albastru pe fond verde. Este o adevărată simfonie de culori calde şi plăcute ochiului, culori ce estompează din măreţia şi cenuşiul unei astfel de construcţii. Catedrala are 11 turnuri, din care cel mai înalt se ridică la 83 de metri de sol. Clopotele au fost armonizate de compozitorul Sabin Drăgoi, profesor la Conservatorul din Timişoara. Picturile au fost realizate de către apreciatul iconograf Atanasie Demian.

Catedrala Mitropolitana

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana

Catedrala, Podul Tineretului

Catedrala, Republica Populara

Aşa cum se vede din imaginile precedente Catedrala a fost intens mediatizată şi pe vremea regimului comunist. Practic nici o altă clădire sau monument religios nu a mai fost atât de mediatizat cu toate că Timişoara nu duce lipsă de clădiri religioase deosebite. Amintesc aici: Domul Catolic din Piaţa Unirii, Monumentul închinat Fecioarei Maria din Piaţa Maria, statuia Sfântului Ioan de Nepomuc, patronul catolicismului din Banat, cel mai vechi monument al Timişoarei din Piaţa Libertăţii, Catedrala Catolică Millenium din Fabric (milenium vine de la serbarea a 1000 de ani de la stabilirea ungurilor în Câmpia Panoniei), frumoasa biserică episcopală a sârbilor din Banat din Piaţa Unirii sau sinagogile din Cetate, Fabric şi din Iosefin (doar ultima mai este funcţională, celelalte două se află în diferite etape de modernizare, cea din Cetate va fi transformată în sală de conerte pentru Filarmonica Banatului).

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Cărţile poştale moderne, foarte variate atât ca exprimare fotografică cât şi ca dimensiuni şi material, reuşesc să pună în valoare impozanta clădire cu tot cu minile monumente înconjurătoare ridicate după revoluţia din 1989.

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Fotografiile sunt reusite, in schimb nu pot spune acelasi lucru despre tiparitura. Intunecate si avand culori lipsite de stralucire. Verso nu contine informatii despre obiectivele fotografiate ceea ce e un mare mare minus.

Timisoara - colaj foto modern

Timisoara - colaj foto modern

Timisoara - colaj foto modern

Timisoara - colaj foto modern

Timisoara

Dintre cartile postale moderne merita evidentiate cartile postale realizate ca si lucrari grafice de artisti. Domnul Niculiţă Dărăştean a realizat 24 de lucrari grafice special pentru carti postale foarte reusite si aspectuoase. Ele sunt disponibile in format normal si panoramic.

Cele 24 de carti postale prezinta unele dintre cele mai frumoase si cunoscute zone din Timisoara: Catedrala Mitropolitana, strada Alba-Iulia, Domul, Piata Unirii, Piata Libertatii, Muzeul Banatului, Strada Mercy, Sinagoga din Fabric si multe alte cladiri, strazi, piete si parcuri. Cartile postale sunt animate, oamenii fiind modern prezentati si insufletiti. Ca un minus, Muzeul de Arta este prezentat cu schele (in constructie). Cu un mic efort se putea prezenta fara schele.

Mai jos sunt cateva carti postale. Inca o data felicitari autorului!

Timisoara, Piata Maria

Timisoara, Piata Sfantul Gheorghe

Timisoara, Domul Roman-Catolic - avers

Timisoara, Domul Roman-Catolic - revers

Timisoara, Episcopia Ortodoxa Sarba

Timisoara, Piata Unirii

Timisoara, Piata Victoriei

Timisoara, Strada Alba-Iulia