Cartofilia Romaneasca
În evoluţia cărţii poştale ilustrate româneşti se evidenţiază următoarele perioade:
I. Perioada de pionerat: de la începuturile sale până în anul 1900 inclusiv, producţia şi comercializarea cărţilor poştale începe să devină o industrie, apar şi se dezvoltă edituri particulare. Din această perioadă fac parte celebrele vederi: “Gruss aus …” , “Souvenir de la …” .
În anul 1895 librăria lui Carol Muller pune în vanzare cărţi poştale ilustrate “Souvenir de Bucarest” şi “Souvenir de Sinaia“, cu 2 lei bucată. Aceste cărţi poştale sunt primele cărţi poştale ilustrate litografiate româneşti.
II.Perioada clasica: 1901 -1904.
Acestei perioade îi este caracteristică scrierea pe faţa cărţii poştale a mesajului, verso-ul fiind rezervat adresei destinatarului. Această împărţire, nepractică, durează puţin ca timp, cărţile poştale împărţite astfel se numesc “nedivizate” sau, în limba engleză “undivided back” (termen mai răspândit).
III. Perioada post-clasică: 1904 -1918.
În aceată perioadă verso-ul se divizează (“divided back“) în doua: pentru textul corespondeţei şi pentru adresă. Faţă va conţine doar imaginea.
IV. Perioada semi-modernă: 1918-1948.
Perioada cuprinde perioada interbelică şi perioada celui de-al doilea război mondial. Scade calitatea imprimării şi a hârtiei. Încet, încet dispar editurile particulare, industria cartofliei fiind etatizată. În Transilvania şi Banat, regiunile proaspăt unite, dispar editurile maghiare şi germane precum şi cărţile poştale tipărite în afara ţării. Dispare concurenţa, unde drept urmare şi vederile “lasă de dorit” din punctul de vedere al calităţii şi al mesajului.
Apar tot mai mult cărţi poştale alb-negru direct pe fârtie foto. Multe cărţi poştale au ştampile de cenzură sau supratiparuri diverse. În Transilvania şi Banat apar supratiparuri cu numele românizate ale străzilor sau locurilor. Apar foarte multe reprinturi de slabă calitate.
Evoluţia cartofiliei din alte ţări este caracterită de aceleaşi elemente ca cele de mai sus, deşi durata unei perioade, precum şi anul în care au avut loc tranziţia de la o perioadă la alta pot fi diferiţi.
















