Pana atunci sa le admiram:

1. Timişoara de altădată ~ Alt Temeswar ~ Old Timisoara cu subtitlul: Cărţi poştale vechi – Alte Postkarten – Old Postcards

Timisoara de altadata - Alt Temeswar - Old Timisoara

Conţine 200 de cărţi poştale vechi digitalizate şi prezentate pe CD. Câteva secvenţe de pe CD mai jos:

Meniul CD-ului de prezentare

Harta de alegere a cartilor postale dorite

Teatrul National

2. Muzeul de Artă Timişoara, conţine o serie de prezentări multimedia sub forma unui tur virtual prin încăperile muzeului.

Muzeul de Arta Timisoara

3. Muzeul Satului Bănăţean, proiect realizat în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş şi cu Muzeul de Artă Timişoara – din ciclul “Istoria artei, culturii si traditiilor timisene”. Contine mai multe prezentări ale unor case bănăţene.

Muzeul Satului Banatean

4. Biserici istorice din Timişoara – din ciclul “Istoria artei, culturii si traditiilor timisene” conţine: descriere, istoric si imagini panoramice de 360° din interiorul catorva biserici timisorene: Catedrala Ortodoxă Română, Domul Romano-Catolic din Piaţa Unirii, Biserica “Sfântul Ilie”, Biserica Parohiala “Sfânta Fecioară Maria” cunoscută sub numele de Catedrala “Milenium” şi Biserica Episcopală Sârbă din Piaţa Unirii.

Biserici istorice din Timisoara

5. Timişoara – prezentare oficiala a orasului in 7 limbi cu material multimedia si un tur virtual panoramic. CD realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Timişoara.

Timisoara

Timisoara, meniul CD-ului

Timisoara, harta de selectie a panoramicelor

Timisoara, fotografie moderna

Pe langa aceste carti postale Banat Media editează si Cd-uri turistice cu panorame numite CD PanoramaCard.

Timisoara 360 Virtual Tour

Nu sunt posturi asemanatoare.

Üdvözlet Stájerlakról

Dacă în prima imagine accentul cade pe masivitatea muntelui, lucrătorii la drum (sau silvici?) fiind destul de şterşi, în a doua imagine ne este prezentată o frumoasă gospodărie specifică zonei, oamnii fiind în prim plan.

Üdvözlet Stájerlakról - detaliu

În prim plan se află casa mare în care locuia familia cu târnaţul obligatoriu pe care se observa o femeie şi un căruţ pentru copil mic. In dreptul uşii se află o pereche îmbracată în negru, probabil bunicii. In aceeaşi curte cu casa mare se afla şi acareturile gospodariei.

In afara curţii, frumos îngradită cu un gard de lemn, se văd lucrătorii silvici. După îmbrăcăminte români, cei din stanga având clopuri de ciobani. In prim plan doar în vestă şi cămaşă albă, îmbracat orăşăneşte, se află stăpânul gospodariei.

Este ca o frescă a sfârşitului de secol XIX a Banatului Montan în alb şi negru.

Nu sunt posturi asemanatoare.

Situată în Munţii Banatului, cu un climat subalpin, înconjurată de păduri de brad, zona este plină de animale sălbatice, atent monitorizate încă din secolul XIX, aşa cum se vede în această carte poştală circultă în anul 1901

Istoria Steierdorfului începe odată cu sosirea primilor colonişti austrieci din Steiermark (24 iunie 1773 ) care au înfiinţat aşezarea Steierer-Dorf. Colonizarea lor a avut raţiuni economice, zona fiind depopulată ca urmare a stăpâniri despotice a otomanilor (1552 – 1717), conducerea austriacă dorind să repopuleze zona datorită bogăţiilor naturale: cărbune, lemn, întinse zone de păşunat.

Incă de la infiinţare, colonia a avut case trainice şi mari, bine clădite şi uşor de încălzit datorită iernilor blânde şi abundenţei de lemn şi cărbune de bună calitate

În 1786 a fost pusă piatra de temelia la biserica romano-catolică, clădită pe o mică colină ce-i permite să domine întreaga vale. Pe lângă ea şerpuieşte drumul ce leagă Oraviţa de Bozovici, drum construit în perioada 1846 - 1847.

În scurt timp întreaga zonă avea să devină un punct de atracţie pentru întregul comitat şi chiar pentru restul imperiului. Oraviţa, prin construirea primul teatru de pe teritoriul actual al României, avea să devină un important centru cultural în care a activat şi Eminescu. Anina se va extinde şi ea, devenind o aşezare industrială înfloritoare încorporând Steierdorf sub numele Steierdorf-Anina (în germană şi română ), respectiv Stájerlakanina (în maghiară). Aici se va construi prima cale ferată montană din România ce va lega Anina de Oraviţa şi aceasta de Baziaş, cale ferată construită pentru transportul cărbunelui. Traseul este deosebit de pitoresc fiind parcurs anual de sute de turişti.

Calea ferata Oraviţa-Anina a fost prima cale ferată montană de pe teritoriul actual al României. Cu o lungime de 33,4 km, 14 tuneluri, 10 viaducte, având peste 2/3 din traseu taiat în munte, acest traseu a fost supranumit Semmeringul Banatului.

Între Maidan şi Lişava se află viaductul de pe Valea Jitinului ce are 7 deschideri şi o lungime totală de 130,8m. Deschiderea din mijloc a cestui viaduct are 31m şi o construcţie metalică cu o înălţime a stâlpilor de 37,18m, în timp ce deschiderile externe sunt boltite si curbate cu raza de curbura de 114m. Lucrările sunt impresionante ştiind că dinamita nu fusese inventată şi nici nu s-a lucrat (datorită terenului montan) cu macarale.

Viaduct aflat între Gârliste şi Anina în apropiere de Anina cu o lungime de 95,4m şi o înălţime de 31,6m, porţiunea din mijloc fiind executată din metal.

La 17 decembrie 1893 este înfiinţată Societatea pe acţiuni Sommerfrische (actuala colonie Sommerfrische) - staţiunea climaterică de la Steierdorf. Activitatea turistică propriu-zisă va debuta la 1 aprilie 1895. Pe lângă cele trei vile zona oferă privelişti deosebite precum şi un lac artificial de mari dimensiuni.

Sommerfrische - Adiere de Vară, o ministaţiune formată din trei vile mari având 67 camere, înconjurată de păduri de conifere, parcuri frumos îngrijite, aer puternic ozonat şi ferită de vânturi puternice. O staţiune propice odihnei şi relaxării recomandată bolnavilor de plămâni.

Parcurile ce înconjurau cele trei vile erau prielnice relaxării şi plimbărilor romantice. Imaginea datează de la începutul secolului XX şi există mai multe versiuni cu personaje diferite. Aceasta este versiunea originală.

Versiunea colorată a imaginii anterioare, în care au fost suprapuse mai multe personaje pentru a da viaţă locului. Se observă banca din dreapta şi spatele bătrânului colorat in verde. Versiunea datează din 1905.

Lacul de la Buhui a fost construit în 1904 prin bararea pârâului Buhui. Iniţial a fost construit un lac subteran în 1884 prin bararea pârâului chiar la ieşirea din peştera Buhui, ulterior s-a extins pentru a putea alimenta cu apă localitatea Anina. A fost primul lac artificial construit pe teritoriul actual al României.

Pe malul Lacului Buhui au fost amenajate casuţe de camping, locuri de relaxare, putându-se închiria bărci de agrement.

Voi încheie prin a-l cita pe domnul Inginer Ion Păsărică – “Frumuseţile naturale ale Banatului cu localităţile climatice-balneare şi cataractele Dunării”.

În general, se poate spune fără exagerare că în această regiune natura a fost foarte darnică, reunind aci toate elementele care pot da cea mai mare atracţiune unui peisaj. Pare că aci s’au împrăştiat din belşug toate frumuseţile naturale, pentru ca oamenii să se simtă ca şi într’un paradis. Se spune chiar, de către turişti renumiţi, că Aurora Banatului se aseamănă cu cele mai frumoase poziţii din lume, cum ar fi la Heliopolis, oraşul-grădină din deşertul Egiptului, situat la vreo 180 km departe de Luxor şi la Boche di Cattaro de pe coasta Dalmaţiei.”

Nu sunt posturi asemanatoare.

Catedrala Ortodixa Romana din Timisoara

Catedrala Ortodoxa Romana din Timisoara

După unirea Banatului Românesc cu România, eveniment petrecut la 28 iulie 1919, românii ortodocşi cer ridicarea unei biserici în Cetate, biserică necesară şi dorită de mult timp. Aici voi face o mică digresiune amintind că în anii 1761, 1762 o mare parte din mănăstirile şi schiturile ortodoxe române din Transilvania şi Banat au fost distruse cu tunurile de armata austriacă sub comanda generalului Nicolaei Adolf Bukow la ordinul împărătesei Austriei, Maria Tereza. Tot de pe atunci românii nu mai avea dreptul să-şi construiască biserici în oraşe. Practic s-a încercat o catolicizare a creştinilor români, metoda aleasă e de ev mediu şi nu prea a dat rezultate. Oricum, în opinia mea, rămâne o pată de neşters pe istoria Austriei, un eveniment de o barbarie greu de înţeles chiar şi pentru acele vremuri.

Revenind, pe 20 decembrie 1936 într-o festivitate impresionantă a fost pusă piatra de temelie a viitoarei catedrale. Sfinţirea ei a a vut loc pe 23 august 1938, lucrările de construcţie s-au finalizat în 1940, apoi în 1946 afost inaugurată în prezenţa Majestăţii Sale Regele Mihai iar în 1956 au fost finalizate şi picturile exterioare (întârziere datorată celui de-al doilea război mondial). Tot în 1956 vor fi aduse moaştele Sfântului Iosif Cel Nou de la Partoş ocrotitorul Banatului (nu doar al ortodocşilor români din Banat) fost episcop ortodox de Timişoara (1651 – 1655), venit de la Muntele Athos şi retras apoi la mănăstirea de la Partoş.

Arhitectural, Catedrala impresionează. Arhitectul Ion Traianescu din Bucureşti, un apreciat arhitect al vremii, a ales să proiecteze o catedrală deosebită, chiar neobişnuită pentru Banat. Arhitectura are influenţe modoveneşti şi bizantine vizibile, exteriorul este din cărămidă aparentă roşie şi galbenă punctată cu discuri smălţuite şi cu firide elegante iar acoperişul străluceşte în soare fiind realizat din ţigle smălţuite de Jimbolia în culorile: roşu, galben şi albastru pe fond verde. Este o adevărată simfonie de culori calde şi plăcute ochiului, culori ce estompează din măreţia şi cenuşiul unei astfel de construcţii. Catedrala are 11 turnuri, din care cel mai înalt se ridică la 83 de metri de sol. Clopotele au fost armonizate de compozitorul Sabin Drăgoi, profesor la Conservatorul din Timişoara. Picturile au fost realizate de către apreciatul iconograf Atanasie Demian.

Catedrala Mitropolitana

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana

Catedrala, Podul Tineretului

Catedrala, Republica Populara

Aşa cum se vede din imaginile precedente Catedrala a fost intens mediatizată şi pe vremea regimului comunist. Practic nici o altă clădire sau monument religios nu a mai fost atât de mediatizat cu toate că Timişoara nu duce lipsă de clădiri religioase deosebite. Amintesc aici: Domul Catolic din Piaţa Unirii, Monumentul închinat Fecioarei Maria din Piaţa Maria, statuia Sfântului Ioan de Nepomuc, patronul catolicismului din Banat, cel mai vechi monument al Timişoarei din Piaţa Libertăţii, Catedrala Catolică Millenium din Fabric (milenium vine de la serbarea a 1000 de ani de la stabilirea ungurilor în Câmpia Panoniei), frumoasa biserică episcopală a sârbilor din Banat din Piaţa Unirii sau sinagogile din Cetate, Fabric şi din Iosefin (doar ultima mai este funcţională, celelalte două se află în diferite etape de modernizare, cea din Cetate va fi transformată în sală de conerte pentru Filarmonica Banatului).

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Cărţile poştale moderne, foarte variate atât ca exprimare fotografică cât şi ca dimensiuni şi material, reuşesc să pună în valoare impozanta clădire cu tot cu minile monumente înconjurătoare ridicate după revoluţia din 1989.

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Nu sunt posturi asemanatoare.

Banat Media a lansat o suita de astfel de carti postale ce contin:

1. Carti postale cu Timisoara de altadata
2. Muzeul de Arta Timisoara
3. Muzeul Satului Banatean
4. Biserici Istorice din Timisoara
5. Timisoara

Din aceste cinci carti postale, pe primele doua le am si eu. Din pacate nu stiu unde si cum se comercializeaza. Pe site-ul lor nu se dau informatii in acest sens. Secret total.

Muzeul de Arta Timisoara

Muzeul de Arta Timisoara - revers

Timisoara de altadata

Timisoara de altadata - revers

Nu sunt posturi asemanatoare.

Manastirea Izvorul Miron Romanesti

Majoritatea mănăstirilor din România oferă spre vânzare cărţi poştale proprii şi alte materiale de informare turistică. Am să prezint în acest material Mănăstirea Izvorul Miron, aşezare, scurt istoric şi cărţile poştale moderne pe care le-am putut cumpăra.

Mănăstirea Izvorul Miron Româneşti mai este cunoscută şi sub numele de “Balta Caldă” deoarece în zonă se află izvoare calde (semitermale) iar în interiorul curţii mănăstirii se află chiar un mic lac, o “baltă” calduţă. Mănăstirea este aşezată lângă Comuna Româneşti din judeţul Timiş şi a fost înfiinţată în 1912 de către episcopul Caransebeşului Dr. Elie Miron Cristea, viitorul patriarh. Poartă hramul “Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul” sărbătorit în 20 iulie.

Nu departe de mănăstire se află Peştera Româneşti (Munţii Poiana Ruscă) unde în fiecare an se ţin concerte de muzică simfonică, rock sau pop în organizarea Asociaţiei Speologice Speotimiş în sala numită sugestiv “Sala Concertelor”.

Cărţile poştale din colecţia mea cu Mănăstirea “Izvorul Miron” Româneşti sunt cărţi poştale moderne editate de LandArt Print din Timişoara, fotografiile fiind executate de către Ionel Roşu.

1. Aleea principala. 2. Mozaic. 3. Paraclisul de vara

Biserica Manastiri Izvorul Miron Romanesti

1. Trapeza Manastirii. 2. Curtea. 3. Paraclisul de iarna.

1. Biserica. 2. Paraclisul de iarna. 3-4. Balta Calda.

1. Biserica. 2. Paraclisul de vara. 3. Balta cu nuferi. 4. Poarta de intrare.

Nu sunt posturi asemanatoare.

Timişorenii sunt primii români care vor putea expedia în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii cărţi poştale multimedia. Aceasta este propunerea autorităţilor judeţene, care susţin că ideea este o premieră la nivel mondial. Fiecare carte poştală are încorporat câte un CD multimedia, fixat de hârtia ilustrată printr-o imprimare specială şi protejat cu o folie transparentă. Cu puţin mai grea decât o carte poştală obişnuită, ilustrata multimedia poate fi expediată prin poştă la fel ca una clasică.

Sursa: Evenimentul Zilei

Proiect în extindere

Produse de Banat Media, noile cărţi poştale fac parte dintr-un proiect finanţat de consiliul judeţean. Momentan există doar două variante lansate pe piaţă, una cu Muzeul Satului Bănăţean, iar cealaltă cu bisericile istorice din Timişoara. La finalul proiectului, turiştii vor avea acces la 15 astfel de ilustrate. CD-urile conţin fotografii, panoramice 3D şi prezentări în limbile română, engleză şi germană, astfel că destinatarul ilustratei multimedia e invitat să introducă suportul electronic în calculatorul personal şi să exploreze din fotoliul său de acasă obiectivele turistice din Timiş.

Priză la publicul tânăr

Cu panoramă virtuală rotativă de 360 de grade, călătorul virtual poate trece printr-un simplu clic dintr-o încăpere în alta a obiectivelor. Cărţile poştale multimedia costă 15 lei bucata şi momentan se pot cumpăra numai de la Muzeul de Artă din Timişoara, dar urmează să fie comercializate prin oficiile poştale, librării şi alte locuri turistice.

Timbrul necesar expedierii costă un leu, la fel ca pentru orice ilustrată sau carte poştală. De exemplu, cartea poştală multimedia expediată marţi dimineaţa din Timişoara a ajuns la Bucureşti joi, în jurul prânzului. Scepticii îşi pun însă întrebarea dacă vor mai fi tentaţi turiştii virtuali să se transforme în vizitatori reali.

„Nu poate fi vorba de îndepărtare a turiştilor, dimpotrivă. Îţi vei dori mai mult să vizitezi un loc din care deja ai văzut imagini decât unul complet necunoscut, ceea ce e valabil cu atât mai mult pentru turiştii străini. Până la urmă, care e mai atrăgătoare: imaginea nudului sau nudul însuşi?“, spune Emil Banciu, reprezentantul Banat Media. Acesta preconizează că ideea va atrage tinerii, dar şi pe cei mai în vârstă, prin formatul său clasic.

Nu sunt posturi asemanatoare.

Am cateva observatii:

- Hitler nu a fost prin Banat
- pe cartea postala nu scrie ca ar fi Hitler
- persoana confundata este inalta si mai tanara, de altfel imaginea propagandista este de la o festivitate a tineretului hitlerist

Ieri au fost instalate niste corturi pentru Circ in Timisoara, ma astept ca peste cativa zeci de ani vre-un “anticar” de genul celui de mai sus sa ni-l vanda pe Winnetou in vizita prin Banat!

* OBSTIN’ATIE, obstinaţii, s.f. (Livr.) Încăpăţânare, îndărătnicie. – Din lat. obstinatio, fr. obstination.

Nu sunt posturi asemanatoare.

Colectia cuprinde povestiri, colinde, balade, cantece, basme si snoave. In multe din ele se regasesc regionalisme savuroase.

Nu sunt posturi asemanatoare.